Despre prevenția si vindecarea cancerului de sân

By 24.10.2018Cancer

Despre prevenția si vindecarea cancerului de sân.

O mica introducere video:

Odată ajunsa la 35-40 de ani, fiecare femeie este îndemnată sa se aboneze la o radiografie mamara anuala. Ce-i drept, atâta atenție grijulie te măgulește la început – se dorește prevenția cancerului de sân – dar întrucât pe lumea asta nimic nu-i gratis, e bine sa arunci un ochi si-n spatele cortinei. Am preluat din articolul „Importanța ecografiei și mamografiei în diagnosticarea precoce a cancerului de sân” opiniile unuia dintre cei mai cunoscuți specialiști in domeniu din Romania, care recomanda radiografia mamara ca fiind indispensabila la femeile peste 35-40 de ani. Deja titlul ne condiționează printr-o afirmație ambitioasa: „diagnostic precoce”, dar in articol nu se oferă o bibliografie pentru afirmațiile făcute, ceea ce mai știrbește puțin din validitatea discursului. Totuși, vom încerca in articolul de mai jos sa comparam câteva fraze cheie din discursul oficial pe acest subiect cu alte contra-argumente medicale, de înțeles ca mai rare: riscul de a contrazice o dogma medicala este foarte prejudiciabil profesional, ceea ce face ca referințele sa fie cu atât mai prețioase. Odată ce le veți avea –atâtea cat sunt – la dispoziție, rămâne la latitudinea fiecăreia dintre voi sa decidă care este raportul beneficiu risc al unei radiografii mamare.

  1. Radiografia mamara detectează cu precizie apariția unui cancer de sân

Argumente Pro
„Există avantaje și dezavantaje pentru fiecare procedură (radiografie si ecografie), dar combinația dintre cele două acoperă 95%-99% dintre cazuri. Extrem de rar, în sub 1% dintre cazuri, există posibilitatea ca ambele să arate normal și totuși să existe cancer mamar.”

Argumente Contra
– Acest diagnostic medical nu se poate numi „detectare precoce”, caci caci el vizualizează tumoarea când ea este in stadiul de 75%, iar celulele tumorale sunt de ordinul zecilor de milioane. E ca si cum cineva te-ar avertiza ca te împușcă cu alice după ce a apasat deja pe tragaci. 
– Un studiu publicat în 2005 in New England Journal of Medicine, arata ca procentul de cancere de sân maligne nedetectate era de 30% la femeile de 40 de ani .
– In USA, National Institute of Health estimează ca aceste mamografii scapă din vizor 10% din tumorile maligne reale la femeile de peste 50 de ani, in schimb detectează alte câteva mii de micro-tumori potențiale, pe care le transforma pe loc in pacienți ai chimio/radio. » Is screening for breast cancer with mammography justifiable?
De fapt, iată cum sta situația la modul cel mai explicit posibil:
La o mie de persoane  care au efectuat anual o radiografie mamara intre 40 si 50 de ani se înregistrează 4 decese de cancer de sân.
La o mie de persoane care nu efectuează anual o radiografie mamara intre 40 si 50 de ani se înregistrează 5 decese de cancer de sân.
După cum se vede, utilitatea mamografiei este infima: 1 caz de plus „prevenit” la 1000, însă un detaliu omis cu subtilitate da serios de gândit:  20 de femei din lotul care efectuează regulat radiografia mamara vor fi declarate cu un „cancer de sân” si incluse automat in circuitul chimio/radio/ operație.  19 din aceste 20 de femei habar n-ar fi avut pana la bătrânețe ca au avut un cancer daca nu s-ar fi abonat la mamografia anuala…Deci raportul beneficiu risc este: Beneficiu 1 /  Risc 19.
Drumul spre iad este pavat cu intenții bune…

  1. Examinarea periodica duce la evitarea unui cancer.

„Dacă o pacientă are cancer, face mamografia, se depistează cancerul şi atunci ea trebuie să se opereze, să se trateze şi aşa mai departe. La controlul următor, atunci când se va duce să facă mamografie din nou, ea nu va mai avea, teoretic, acel cancer.”

Argumente Contra.
Sunt afirmații care denota o foarte mare certitudine, dar sunt curios ce discuta oncologii intre ei la un pahar cu vin…O mica ideea ne-ar da următoarea statistica:
„Statisticienii de la Centrul de Cancer al Universitatii Mac Gill din Canada au trimis la 118 medici, experții in cancer pulmonar, un chestionar despre nivelul de încredere pe care l-au avut in terapiile pe care le-au aplicat. Le-au cerut sa considere că ei înșiși au contractat boala și care dintre terapiile actuale le-ar alege. Au răspuns doar 79 de medici dintre care 64 au spus că nu vor consimți la tratamentul cu cis-platină – unul dintre medicamentele chimio-terapeutice comune, în timp ce 58 au considerat că toate terapiile experimentale din acel moment nu  sunt acceptabile din cauza ineficienței lor și a nivelului ridicat de toxicitate al chimioterapiei.” Extras din cartea scrisa de Dr Philip Day „Cancer: Why we’re still dying to know the truth”, Credence Publications, 2000. (De ce încă mai trebuie sa murim ca să cunoaștem adevărul?).
Sunt sigur ca astăzi un sondaj ar arata ca 95% din medici au încredere in aceste tratamente. Firesc, pe măsură ce situația se agravează, devii mai discret…

In realitate, marele dezavantaj al acestor tehnici de imagistica si analize medicale este că nu diferențiază celulele canceroase agresive, care pot dezvolta in cancer de san, de cele care sunt inofensive. Pentru ca realitatea biologica este ca la noi toți apar sporadic celule canceroase, dar in majoritatea cazurilor, aceste celule dispar spontan, fără să știm că au fost prezente în corpul nostru. În cazul specific al femeilor, s-a demonstrat că este perfect normal ca la un moment dat se dezvolta celule care sunt cunoscute sub numele de carcinoame de san in situ, sau pseudo-cancer, al căror eliminarea se face printr-un proces natural, fără a provoca durere sau pericol.
Aceste carcinoame se dezvoltă foarte lent în organism și nu devin maligne. Cu toate acestea, dacă este detectată printr-o mamografie, este inevitabil sa fii stigmatizat cu eticheta: „Ai cancer“…dupa care știm ce urmează. Cu date concrete:
–  Un studiu realizat de cercetătorii americani și norvegieni, au fost comparate două grupuri de femei, cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani. 120 000 de femei din primul grup au făcut 3 mamografii in 6 ani, în timp ce alte 110.000  femei au făcut doar o mamografie in 6 ani.
A rezultat ca 22% din cazurile de cancer de sân detectate prin mamografie repetate dispăreau de la sine până la punctul de a nu fi detectabile dacă nu se mai făcea nici o mamografie timp de șase ani.

Acelaşi lucru îl afirma si Dr. H. Gilbert Welch, autorul articolului  „Overdiagnosed : Making People Sick in the Pursuit of Health. In acest studiu se afirmă ca 1,5 milioane de femei sunt tratate cu radio si chimioterapie din „exces de zel”.
– Iarăși, in studiul intitulat „Effect of Three Decades of Screening Mammography on Breast-Cancer Incidence ” Dr. Welch afirma :
„Unii tumori cresc atât de încet, încât oamenii care sunt afectați vor muri din alte cauze, înainte ca aceste tipuri de cancere sa devina maligne, însă socul psihologic si tratamentele de chimioterapie nu fac decât sa agraveze micro-cancerul existent cat si celelalte eventuale afecțiuni.”

  1. Radiografia mamara nu afectează celulele sănătoase
    „Există studii făcute în SUA, …care au constatat că această iradiere duce la apariția cancerului de san cu 0,001%. Practic, iradierea asta e echivalentă cu un zbor de câteva ore cu avionul. Există radiația cosmică și are absolut același efect. La un zbor mai lung, de 7-8 ore, practic ai luat doza de mamografie”.

Argumente Contra
– Din păcate nu se da linkul studiului si nici dovada echivalentei zborului de 7-8 ore cu o radiografie mamara (0.4 mSv ?) Logic, nu-i același lucru sa primești o doza de radiații intr-un minut si sa o primești in 7 ore. Apoi, vorbim de un fuzelaj in aluminiu, vorbim de alte materiale care se interpun, de zboruri de 2-3h, si ca nu-i obligatoriu sa te plimbi cu avionul odata pe an. Exista de asemenea temerea ca unele radiografii emit doze mult mai mari si pe un interval mai lung de examinare in străduința de a găsi neapărat o tumoare. Este o vorba in lumea oncologica: ”cancerul hrănește mai multa lume decât ucide”.  Exemple:
Dr. John William Gofman, profesor emerit de biologie moleculara si celulara la Berkeley si lector la Facultatea de Medicina din San Francisco, specializat în efecte biologice ale razelor X și a pericolelor nucleare,  sustine ca: ” 75% din cazurile noi de cancer sunt cauzate de radiațiile medicale cum ar fi razele X, scanere, mamografii, tomografii si fluoroscopii. El le atribuie de asemenea responsabilitatea si pentru multe cazuri de boli cardiace.
Pentru femeile tinere, cifrele sunt și mai alarmante, deoarece un studiu canadian al National Breast Cancer din 1992,: a arătat o creștere de 52% a mortalității de cancer de sân in rândul femeilor tinere care practica mamografii repetate. Canadian National Breast Screening  Study
Dr. Rosalie Bertell, una dintre cele mai cunoscute autorități la nivel internațional cu privire la pericolele radiațiilor, afirma ca „fiecare Rad mărește cu 1% a riscul de cancer de sân creștere și scade un an din viața persoanei radiografiate (!) Danger and Unreliability of Mammography Breast Examination is a Safe, Effective, and Practical Alternative
Un alt exemplu elocvent de non-selectivitate este atitudinea fata de femeile care sunt purtătoarele ale mutației genetice ATM (ataxie-teleangiectazie) , adică 1-2%, care sunt extrem de sensibile la mici doze de radiație ionizanta. Oficial, mutațiile acesteia împiedică reparația ADN-ului si cresc riscul pentru cancerul de sân, drept care este propusa automat o mamografie sistematica, însă se omite un lucru: aceeași mutație face ca aceste persoane sa fie de 4-5 ori mai sensibile si la radiațiile emise de controlul radiografia mamara anual.  Doar in SUA, 10.000 de cancere pe an sunt datorate mamografiilor efectuate femeilor care poartă gena ATM.

4. „Radiografia mamara previne apariția unui cancer de sân „
„Din momentul în care a fost introdusă ca metodă de depistare, a scăzut mult mortalitatea din cancer de sân pentru că reușești să îl depistezi din stadiul zero și nu în 3 sau 4, când supraviețuirea e de doar 20%.”

Argumente Contra
Aceasta afirmație este total nefondata ca sa nu spun subversivă si ar merita o dezmințire oficiala.
Dr. Samuel Epstein, președintele Coaliției pentru prevenirea cancerului, medalia de aur a Academiei de Medicina Albert Schweitzer, autor a 276 de articole științifice in oncologie si a 18 cârti in domeniu, declara in cartea sa The Politics Of Cancer revisited :
– Când cancerul de sân este detectat, el exista de cel puțin opt ani și prin urmare a atins deja ganglionii limfatici ai altor organe, in special la femeile tinere.  Unul din patru cancere detectate  nu este un cancer adevărat, dar în schimb, un cancer adevărat din patru nu este detectat ».
In lucrarea sa „Criminal Indifference of the FDA to Cancer Prevention” Dr Epstein afirma: „Orice vi s-ar spune, refuzați mamografiile de rutina, mai ales daca sunteți in  premenopauză, caci radiografiile vor crește probabilitatea de a căpăta un adevărat  cancer. „

–  „Dr. Gifford-Jones, ginecolog din Toronto si unul din cei mai renumiți jurnaliștii medicali canadieni afirma ca: „Femeile de la 40 la 49 care fac mamografii anuale au de doua ori mai multe șanse sa moara de cancer trei ani mai târziu decât cele care-şi păstrează sânii sub bluze”.
–  National Cancer Institute din SUA a publicat statistici care arata ca în cazul femeilor de 35 de ani, mamografiile pot  provoca 75 de cazuri de cancer de sân la 15 cazuri de cancer identificate.
După trecerea în revistă a toată literatura mondiala disponibile pe acest subiect, doctorii Wright si Muller de la Universitatea din British Columbia, au recomandat in cea mai prestigioasa revista medicala, The Lancet , anularea finanțări de către stat a mamografiilor, deoarece „beneficiul obținut este minim, iar prejudiciul este important „.
La drept vorbind, fraza din citatul de mai sus: „,face mamografia, se depistează cancerul şi atunci ea trebuie să se opereze, să se trateze şi așa mai departe” spune totul pentru cine are de înțeles.
Sa nu uitam ca este vorba despre tratamente invazive si costisitoare, cu rate mici de succes după 5 ani.


  1. Sarcina si alăptarea, factori de protecție.
    „Sarcinile și alăptarea sunt factori de protecție. Nu înseamnă că nu faci niciodată, nu e sută la sută, nimic nu e sută la sută, din păcate. Pe de altă parte, dacă exista un cancer incipient înainte de sarcină și nu ai știut, sarcina agravează, grăbește foarte mult acel cancer.”


Fraza de mai sus este un exemplu tipic de bling-bling: 50% adevar si 50% eroare. Pentru cineva cu minime cunoștințe de biologie, este limpede ca lumina zilei ca nașterea de copii este cea mai buna protecție anti-cancerigena pentru mame, caci numai in doua momente din viata unui organism celulele se divid exponențial: embrionul uman in cele 9 luni si celulele tumorale in 9 ani. Este clar ca organismul unei femei are aceasta rezerva de replicări celulare înscrisa in genomul ei, sugestiv fiind faptul ca dintr-o simplă celula a ei – ovulul- se vor produce miliarde de miliarde de replicări celulare in noul organism care va lua viată. Aceasta extraordinara potenta de replicare celulara, „netemperata” prin nașterea de prunci, este foarte ușor excitabila la factorii perturbatori actuali: poluanți chimici, electromagnetici, stres, etc.
De aceea apare cancerul si vina lui este una singura: păcătuiește prin exces de viată acolo unde nu s-a dat viată,  multiplicând-se neîncetat.
Daca a existat un cancer incipient sau dezvoltat înainte de sarcina, el  va dispărea odată cu apariția embrionului dintr-un motiv foarte simplu: fătul absoarbe tot factorul de creștere IGF1, in lipsa căruia o celula alterata nu se poate multiplica. Deci sarcina este o șansă, un răgaz, si nu agravează replicarea celulara haotica. In schimb, după sarcina, mama rămâne cu o secreție mărită de IGF1 si cu o „inerție” pentru multiplicarea celulara, care se intersectează cu tonele de hormoni de creștere si de zahar rafinat din alimentația moderna. De aici diabetul geostaționar si riscul de multiplicare celulara haotica după naștere, mai ales daca mama nu va alăpta cel puțin 1 an…
Toate lehuzele au deci interesul sa evite imediat după naștere zaharul rafinat si proteina animala care conține hormon de creștere in exces. De preferat o alimentație biologica, cu legume si leguminoase, fructe, etc. iar ca proteina animala, eventual peste, oua si lapte fiert, a cărui spuma sa fie înlăturată si apoi preparat ca iaurt cu boabe de kefir.
Alăptarea ea este o protecție naturala împotriva cancerului de sân deoarece organul își îndeplinește funcția. El o va face oricum, chiar daca nu alăptezi, dar celulele acelea care s-ar fi înmulțit in scopul alăptării se trezesc ca n-au ce face…si se tot înmulțesc așteptând sa fie si ele băgate in seama J
Dr. Henri Joyeux, președintele Asociației părinților din Franța spunea ca in Africa, mamele sunt constrânse  de sărăcie sa meargă la munca imediat după ce nasc… iar bunicile preiau ștafeta si își alăptează nepoții. Oricum, genetic suntem copii bunicilor, pentru ca fetițele au deja ovarele formate pe când sunt in burta mamei, deci o mama naște 2 generații dintr-un foc. Si la noi pe vremuri, doica nu era doar un Baby-siter ci si alăpta copilul, dar se pare ca din cauza la reclamele cu lapte praf s-a uitat acest lucru. Asta da prevenție pentru femeile de vârsta a doua, sa alăpteze nepoții: garantat 100%. Trecem la capitolul următor.

Care sunt soluțiile reale de prevenție a cancerului?

Mai întâi sa înțelegem de ce apare cancerul.
Din momentul fecundării ovulului, viitoarea ființă umana are in medie la dispoziție 70 de replicări celulare (celule stem)
De la ovulul fecundat pana la naștere folosim 50 de replicari ale celulelor stem si ne mai rămân 20 pentru restul vieții.
La un adult, populațiile celulare care formează organele sunt deja constituite, deci rezerva de celule embrionare ( stem) este disponibila îndeosebi pentru înlocuirea celulelor uzate natural. Este ca si cum aţi avea un cont in banca. Când cheltuiți ceva trebuie sa adăugați iar bani pe card.
Diviziunea celulelor stem se face la semnalul apoptozei (sinuciderii „naturale”)  celulelor bătrâne, într-un ritm prestabilit, normal, care va permite sa trăiți maxima o vârstă teoretica de 140 de ani.
De ce 140?  Durata de viață a celulelor variază de la 5 zile (intestin) la 15 ani ( mușchi, oase, neuroni)
Media este de 7 ani, iar 7 ani X 20 de diviziuni ale celulelor stem ( de care mai dispunem după ce ieșim din maternitate), face 140 de ani. Datorita nașterii si viețuirii într-un mediu poluat (vezi epigenetica), celulele stem sunt suprasolicitate si la 80-90 de ani trecem pe loc repaus.
Începând cu vârsta de 35-40 de ani apar constant micro-tumori, caci celulele stem s-au împuținat si sunt păstrate pentru funcțiile vitale, iar organismul permite temporar/excepțional aceste replicări pentru a suplini o lipsa de „mana de lucru”. Pe de alta parte, începând de la 40-50 de ani, organismul generează zilnic un mare număr de celule displazice (celule alterate), cu potențial canceros, care, in competiție cu celulele sănătoase „ortoplazice”, vor dispărea de la sine daca terenul biologic este echilibrat.
In schimb, daca alimentația conține in exces produse rafinate si proteina animala cu hormoni de creștere artificiali, acele celule alterate sunt „împinse de la spate” sa se replice fără oprire.
Practicarea sistematica a acestor radiografii nu înseamnă Prevenție ci expunerea brutala a unor persoane la o situație pe care medicina actuala nu binevoiește încă sa o gestioneze in amonte, din considerente care nu țin de medicina. Tratamentele costisitoare, toxice si socul emoțional pe care o persoana le suferă in aceasta ipostaza sunt tragice. O schimbare de paradigma in politica de sănătate publica este stringenta.

Prevenția si Vindecare cancerului.

După cum am văzut mai sus, cancerul este in general o afecțiune cu o geneza foarte lenta si foarte fragila in primii ani de existenta: o celula canceroasa da naștere doar la 16 celule in primul an si la aproximativ 256 in cel de-al doilea an. Celulele mutante au de asemenea câteva carente fata de celulele sănătoase: nu știu sa transforme lipidele in glucoza si nu mai stiu sa stocheze glucoza in acid lactic dextrogir, ci doar in forma sa levogira.
Ca atare, o metoda sigura si excelenta de prevenție a cancerului este practicarea odată pe an a unui regim alimentar mai strict, defavorabil acestor celule, pe durata a 6-7 săptămâni. Protocolul acesta a fost propus de prestigiosul medic Andres Gernez si a fost testat de INSERM-ul francez in 1971 pe cobai de laborator (cărora le-au fost inserate prin operație fragmente tumorale) cu o rata de vindecare de 97% ! Acest rezultat nu a fost dat publicității din cauza ca …creștea durata de viată a populației cu 7 ani si fondurile de pensii nu aveau fondurile necesare.
Protocolul a fost preluat insa de americani dupa 15 ani,  si a fost motivul pentru care președintele Nixon a promis eradicarea cancerului in 5 ani: Herald Tribune, 30.09.1987 și New York City Tribune, 08.08.1987.
Desigur, recunoaștem in acest protocolul tradiționalul post practicat din vechime in creștinism.
Protocolul se bazează pe doua segmente:
– un regim lacto-vegetarian, cu excluderea alimentelor ce conțin zahar rafinat si carne; acceptate fiind pestele, ouăle si iaurturile (kefirul de casa). Acesta elimina sursa energetica a celulelor mutante (zaharul rafinat) si capacitatea de replicare (prezenta in exces a hormonului de creștere)
– Utilizarea in a doua jumătate a protocolului a unor molecule antimitotice, care sa blocheze orice reminiscentă de replicare haotica. Dr Gernez propunea o molecula de sinteza numita Cloral hidrat, care in epoca era folosita ca sedativ la bebe. Astăzi exista metode mai eficace precum pelinul dulce (artmensia annua),  vitamina C liposomala, Vitamina B17, etc. Luate in doze adecvate, aceste molecule organice vor elimina anual, din fașă, orice tentativa de înmulțire necontrolata a celulelor canceroase.

Soluții concrete de prevenție si vindecare a cancerului

Consultați acest articol: http://vitalitatesiprotectie.ro/preventia-si-vindecarea-cancerului/

 

Leave a Reply