Înlocuitorii de zahăr care promit plăcere culinară fără calorii s-ar putea întoarce împotriva sănătăţii noastre intestinale. Aceşti îndulcitori se află peste tot în produsele „light” sau „fără zahăr”: aspartam, sucraloză, eritritol, xilitol… Promovaţi intens, în faţa epidemiei de obezitate şi diabet care afectează societatea noastră, aceşti îndulcitori par să ofere o soluţie miracol. Să mănânci dulce fără a te mai culpabiliza, este visul oricui, nu-i aşa?
Dar farmacologul Daniel Sincholle, specialist în microbiota intestinală şi autorul bestseller-ului „Super Microbiota”, trage un semnal de alarmă: majoritatea acestor ingrediente dăunează microbiotei, această comunitate de miliarde de bacterii esenţiale sănătăţii noastre. „Astăzi – spune dr. Sincholle – dovezile se acumulează: unii îndulcitori interacţionează cu microbiota intestinală şi favorizează disbioza”.
Disbioza este un dezechilibru al microbiotei ce provoacă inflamaţie cronică silenţioasă şi de intensitate scăzută, care ar putea contribui la rezistenţa la insulină şi la permeabilitatea intestinală. Un dezechilibru al microbiotei intestinale este asociat cu diabetul, cu obezitatea şi numeroase alte patologii, inflamatorii, digestive sau neurologice.
Un studiu a arătat că îndulcitorii artificiali, fără calorii, contribuie la un control deficitar al glicemiei, atât la şoareci cât şi la oameni, acţionând asupra microbiotei intestinale. „Este cu atât mai îngrijorător cu cât aceste produse sunt adesea folosite de consumatori care caută să reducă consumul de zahăr pentru a îmbunătăţi controlul glicemiei”, spune Daniel Sincholle.
Unul din îndulcitorii cei mai îngrijorători din acest punct de vedere este sucraloza (E955).
Sucraloza
În 2013, o echipă americană a realizat un experiment revelator pe un eşantion de 17 persoane obeze, dar care nu sufereau de diabet şi care nu consumau de obicei îndulcitori. Protocolul a fost destul de simplu: persoanele aveau de ales fie apă, fie sucraloză. Rezultat: după administrarea îndulcitorului, voluntarii au prezentat o creştere a nivelului de glucoză din sânge şi a insulinei. Acest experiment a fost confirmat de un altul, mai recent. „Un fenomen preocupant, – notează dr. Sincholle – deoarece secreţia excesivă de insulină poate, pe termen lung, să ducă la rezistenţa la insulină – poarta deschisă pentru diabetul de tip 2. De altfel, alte studii sugerează că băuturile carbogazoase dietetice ar favoriza apariţia acestui tip de diabet”.
Una din ipoteze, care explică aceste rezultate, este faptul că sucraloza modifică microbiota intestinală şi generează disbioză, care afectează metabolismul glucozei. Alte studii pe animale au demonstrat că sucraloza reduce bacteriile benefice ale microbiotei.
Ameninţarea afectează chiar şi generaţiile viitoare: sucraloza traversează placenta şi se găseşte în laptele matern. Cercetările au stabilit o legătură între consumul de sucraloză în timpul sarcinii sau al alăptării şi o creştere a bacteriilor Methanobrevibacter în colostru, microorganisme asociate cu obezitatea infantilă. Aceasta înseamnă că, în timpul sarcinii, consumul de îndulcitori „ar putea afecta dezvoltarea microbiotei intestinale a nou-născuţilor şi sănătatea lor viitoare”, avertizează Daniel Sincholle.
Sucraloza nu este singurul îndulcitor care dăunează bacteriilor intestinale, cum o arată un studiu internaţional. Cinci alţi edulcoranţi sunt incriminaţi: aspartamul (E951), zaharina (E954), neotamul (E961), advantamul (E969) şi acesulfamul K sau acesulfamul de potasiu (E950). Pentru profesorul Ariel Kushmaro, de la Universitatea Ben-Gurion (Israel), unul din cercetătorii care a condus aceste cercetări, „aceasta este o dovadă suplimentară, consumul de edulcoranţi artificiali afectează negativ activitatea microbiană intestinală, ceea ce poate cauza o gamă largă de probleme de sănătate”.
Alimente care conţin edulcoranţi:
– Aspartam (E951): băuturi „light” sau ”zero zahăr”, gumă de mestecat fără zahăr, bomboane şi produse de patiserie fără zahăr, unele medicamente şi suplimente.
– Acesulfam K (E950): băuturi dietetice, gumă de mestecat fără zahăr, pudră proteică, băuturi proteice.
Consecinţele dezechilibrelor microbiene se manifestă de asemenea şi în viaţa de zi cu zi sub formă de tulburări gastrointestinale. Un studiu randomizat a demonstrat că o dietă fără edulcoranţi artificiali timp de doar 5 săptămâni a îmbunătăţit semnificativ numeroase simptome gastrointestinale: saţietate precoce, arsuri de stomac, dureri epigastrice şi disconfort postprandial. La început, peste 50% din participanţi au prezentat cel puţin un simptom. Durerea epigastrică (35%) şi disconfortul postprandial (20%) au fost principalele simptome care au scăzut. În acelaşi studiu, o dietă cu edulcoranţi a crescut diareea, constipaţia şi disconfortul postprandial.
Efectele benefice ale edulcoranţilor naturali asupra microbiotei
„Edulcoranţii naturali cum ar fi extractul de ștevie (E960), rebaudiozida A şi toţi poliolii (eritritol – E968, sorbitol, manitol, lactitol, xilitol – E967) nu prezintă dezavantajele edulcoranţilor sintetici” – precizează dr. Daniel Sincholle. ”Aceştia nu perturbă microbiota intestinală”. Unii edulcoranţi de origine naturală pot avea chiar efecte benefice asupra ecosistemului nostru intestinal. Astfel, glicirizina, extrasă din rădăcina de lemn dulce, posedă proprietăţi antiinflamatorii, antivirale şi antioxidante. Consumată cu moderaţie (mai puţin de 100 mg/zi), aceasta ar favoriza bacteriile protectoare din intestin. Dezavantajul major al acestuia: gustul pronunţat de lemn dulce şi tendinţa sa de a creşte presiunea arterială la doze mari.
Eritritolul, prezent natural în unele fructe şi alimente fermentate, poate îmbunătăţi toleranţa la glucoză, diminuând în acelaşi timp inflamaţia intestinală. Totuşi, nivelurile crescute de eritritol din sânge au fost asociate cu risc crescut de atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale; mecanismul implică agregarea plachetară şi dezvoltarea cheagurilor de sânge. Trebuie utilizat aşadar cu moderaţie/prudenţă. Eritritol are, de asemenea, efect laxativ, dar este mai puţin iritant pentru intestin decât xilitolul.
În concluzie, afirmă dr. Daniel Sincholle, „aceste cercetări trebuie să ne încurajeze să renunţăm la dulciuri, să reducem zahărul din alimentaţia noastră şi să evităm pe cât posibil utilizarea edulcoranţilor artificiali, despre care ştim că perturbă semnalele de foame, creând astfel un cerc vicios care ne împinge să mâncăm mereu mai mult şi mai rău”.
Un alt îndulcitor natural este INULINA din agave, extrasă din planta albastră de agave. Nu conține zahăr, fiind o alegere excelentă pentru diabetici. Inulina este în același timp și o fibră probiotică solubilă, care este hrană pentru bacteriile benefice intestinale, în special a bifidobacteriilor. Populația de bacterii sănătoase din sistemul digestiv inhibă creșterea bacteriilor patogene, stimulează sistemul imunitar, îmbunătățește sintetizarea naturală a vitaminelor din complexul B, îmbunătățește absorbția mineralelor.
Se poate comanda la: INULINĂ din agave ecologică
Actualizat: 19 februarie 2026