Inflamaţia cronică înseamnă o activare permanentă a sistemului imunitar şi este implicată în multe boli: ateroscleroză (factor de risc pentru infarct şi AVC), cancer, diabet, astm, depresie, sindrom metabolic, boli neurodegenerative… Alimentaţia joacă un rol important în inflamaţia cronică, la fel ca şi stilul de viaţă.
Zahărul
Zahărul favorizează formarea produşilor de glicozilare avansată (Advanced Glycation Products – AGE), datorită reacţiei Maillard. AGE sunt prezenţi în corpul nostru în cantitate semnificativă. O parte din aceşti produşi se formează direct în organism atunci când glicemia este ridicată, însă majoritatea provin din alimentaţia noastră, când gătim alimente la temperaturi ridicate. Astfel, produşii de glicozilare avansată se acumulează în organism, cu consecinţe majore: creşterea stării inflamatorii din organism, diabet, creşterea permeabilității intestinului şi trecerea moleculelor proinflamatorii în fluxul sangvin.
Zahărul favorizează luarea în greutate, iar obezitatea şi supraponderabilitatea sunt legate de inflamaţie. Un realizator australian, Damon Gameau, a descris efectele consumului de cantităţi mari de zahăr asupra organismului său: timp de 60 de zile, acesta a mâncat echivalentul a 40 de linguriţe de zahăr pe zi. Rezultatul: în trei săptămâni a dezvoltat o steatoză hepatică (ficat gras); după două luni, avea un prediabet cu risc crescut de infarct miocardic. A pus 11 cm în jurul taliei şi s-a îngrăşat cu 8,5 kg!
Dintre diferitele tipuri de zahăr de pe piaţă, zahărul integral păstrează vitamine din grupul B şi minerale (fier, magneziu, calciu, potasiu), deoarece păstrează melasa în compoziţie. Dar rămâne în mare parte format din zaharoză şi trebuie consumat cu moderaţie.
Fructoza
Un studiu australian a demonstrat că 50 g de fructoză duc la o creştere a nivelului de proteină CRP din sânge (Proteina C reactivă), un marker biologic al inflamaţiei. Fructoza, prezentă natural în miere şi fructe, are un index glicemic mai mic decât zaharoza, dar are, în acelaşi timp, o putere de îndulcire mult mai mare şi acesta este motivul pentru care este adăugat în băuturi carbogazoase şi alte alimente ultra-procesate.
Consumul de fructoză a crescut foarte mult în secolul al XX-lea, lucru ce poate duce la creşterea factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, rezistenţa la insulină, obezitate, boli inflamatorii. „Fructoza perturbă microbiota intestinală, favorizează permeabilitatea şi inflamaţia intestinală, stresul oxidativ, inflamaţia ţesutului adipos”, afirmă dr. gastroenterolog M. Cotinat.
Alimente proinflamatoare
Alimentele ultra-procesate sunt asociate cu obezitatea şi bolile cronice netransmisibile, pot favoriza bolile autoimune, pot provoca disbioză intestinală (dezechilibrul microbiotei), ceea ce favorizează un răspuns proinflamator. Este recomandată evitarea alimentelor cu indice glicemic ridicat (pâine albă, cartofi, fulgi de porumb şi majoritatea cerealelor pentru micul dejun, orezul alb care se găteşte rapid…).
O dietă bogată în carbohidraţi de calitate slabă (amidon, făinuri rafinate, alimente procesate, zahăr), cu un indice glicemic ridicat, crește glicemia, ceea ce duce la producerea de monoxid de azot (sau oxidul nitric), care este transformat într-un radical liber numit superoxid. Combinaţia dintre monoxid de azot şi superoxid dă naştere unui oxidant puternic, peroxinitritul. Astfel, o dietă cu indice glicemic ridicat contribuie la stresul oxidativ şi la inflamaţie.
Dieta antiinflamatoare
O dietă antiinflamatoare conţine:
– multe fructe (nu foarte dulci) şi legume, bogate în fibre, vitamine, minerale şi antioxidanţi;
– Peşte gras: somon, sardine, macrou, hamsii – care conțin acizi graşi omega-3, cu proprietăţi antiinflamatorii;
– nuci, ulei de rapiţă (bio, nerafinat), seminţe de in.
O dietă cu indice glicemic scăzut (cum ar fi, de exemplu, dieta mediteraneană) este o modalitate sigură, eficientă şi dovedită ştiinţific de a reduce inflamaţia cronică. De notat că activitatea fizică reduce inflamaţia din corp.
Actualizat: 5 aprilie 2026