Lacto-fermentarea cerealelor – Alimentul ideal

Introducere
Problema alimentației moderne este graba si profitul. In alimentația industriala, roșiile cresc in 3 săptămâni, puii in trei luni si asta cu hormoni de creștere si pesticide din belșug. Scuza agriculturii intensive este creșterea populației, dar cauza reala este creșterea profitului, căci o agricultura biologica ar presupune sa aștepți 3 anotimpuri pentru coacerea normala a roadelor pământului, nu 3 săptămâni. Exista însă soluții de a produce mult, bun si ieftin, precum Permacultura, BRF-ul, Biodinamia, dar ele sunt inca putin cunoscute si ne-ar obliga sa mai evacuam si noi orașele spre mediul rural. Si asta ar fi ideal.
Pe de alta parte, legumele și fructele bio obținute clasic sunt peste bugetul mediu, iar prin fierbere și coacere nutrimentele si vitaminele se pierd. Avem nevoie stringenta de o soluție viabila sa ne hrănim si noi cu ceva de calitate, hrănitor, ieftin, iar unii cred ca nu vom reuși niciodată așa ceva. Aceasta metoda exista insa: se numeste Lacto-Fermentarea cerealelor.

Explozie de intolerante, alergii si disbioze. Ce se întâmplă…Omule?

In intestinul nostru exista mii de miliarde de bacterii, viruși si fungi într-o simbioza naturala perfecta. Intre noi si acest Microbiot exista bariera intestinală – si când spui barieră, spui frontieră – deci aceste mii de miliarde de microorganisme nu aparțin organismului, ci sunt exterioare noua, ca un dar al Naturii, care ne oferă (all inclusive) odată cu roadele pământului si specialiștii adecvați pentru a sintetiza aceste roade.
Aceste microorganisme sunt o uzina biochimica care reușește sa fabrice vitamine (B-urile), hormoni ( serotonina), aminoacizi si nenumărate alte substanțe nutritive.
Așa cum exista doua mâini, ziuă și noapte, sau iarna și vara (avem confirmare prezidențială), acest microbiot este format din doua tabere: una bacteriana și una viral/fungică („bacteriofaga”) . Aceste doua tabere se susțin și se temperează reciproc, in sensul ca deșeurile metabolice alei uneia sunt hrana altora și vice-versa. Astfel, nici una dintre tabere nu poate sa o domine pe cealaltă, căci tabăra învinsă ar produce mai puține deșeuri, ceea ce ar înfometa instantaneu tabăra „învingătoare”. Un singur lucru le poate destabiliza: noi înșine, printr-o alimentație artificiala. Apoi urmează caruselul tratamentelor simptomatologice…
Din motive de comoditate conceptuala, medicina actuala confunda acest dezechilibru nutrițional cu un dualism ireconciliabil: exista microorganisme bune si altele rele, iar pe cele „rele”… le eliminam cu antibiotice, antifungice si antivirale. O mentalitate similara avem și în agricultura: pesti(u)cide, fungi(u)cide, ierbi(u)cide, toate derivate din rădăcină verbului „a ucide”.
Sper ca înțelegerea Viului in adevărata sa complexitate sa triumfe atât in medicina, cat si in agricultura, caci altfel, avalanșa de scenarii hollywoodiene cu extincția rasei umane va deveni realitate.
Inteligenta cu care am fost creați face ca aceste dezechilibre ale florei intestinale sa fie reversibile, la fel ca toate dezechilibrele microorganismelor din organism, odată ce se revine la o nutriție biologica si la un mediu ambiental ecologic. Aceasta reversibilitate se numește Pleomorfism Bacterian si are drept fundament existenta celor mai minuscule cărămizi ale vieții: Microzimas, descoperite in 1880 de ilustrul medic francez Antoine Béchamp.
Este recomandata lecturarea monumentalei lucrări a Dr.Antoine Béchamp, „Les_microzymas”, in versiunea arhivata la Biblioteca Națională a Franței. Motto-ul cărții: „Nimic nu este prada morții, ci totul este izbânda Vieții”.

Fermentația enzimatica – o alchimie nutrițională
Când Hipocrate a spus ca “Alimentul tău sa fie medicamentul tău” avea mare dreptate, dar sunt sigur ca nu-si imagina ca exista metode de a obține la domiciliul personal un aliment atât de complet în probiotice, vitamine, aminoacizi și proteine ca cel despre care veți afla in acest articol. Datorita utilizării sale în alimentația cotidiana sunt șanse mari sa uitam in scurt timp de carente, anemii, alergii și intolerante alimentare.
De câtva timp, a început sa se vorbească despre extraordinarele proprietăți curative si nutriționale ale ciupercile macroscopice precum Ganoderma, cu efecte anti tumorale și de susținere a sistemului imunitar; reishi care scade tensiunea, nivelul colesterolului și glicemia. Gurul acestei noi revoluții este Paul Stamets, care afirmă fără echivoc că „ciupercile pot salva lumea.”
Din aceasi familie macroscopica, se cunosc deja capacitățile fenomenale de sinteză ale ciupercilor de cultură:
– Drojdia de bere (Saccharomyces cerevisiae) . Prin fermentare, acest fung reuseste sa produca din faina cerealelor tot complexul de vitamine B, acid folic, zinc și proteine, seleniu, vitamine E, mai mult decât se regăsesc inițial în bobul întreg.
– Ciuperca Kombucha. Se obține din zahăr rafinat și ceai negru cantități însemnate de vitamina C, precum si vitamine din complexul B (B1, B2, B3, B6, B12) Leacul imparatilor Chinei: Kombucha.
– Spirulina, alga-miracol. Se poate cultiva în bazine speciale cu un aport nutritiv foarte bizar: leșie de cenușă, sare de mare, sirop de fier şi … urină animala! Care laborator de biochimie poate realiza un produs la 10% din valoarea spirulinei cu aceste materii prime fără ajutorul bacteriilor?
Aceste micoorganisme – bacterii, fungi, levuri – sunt deci alchimiștii materiei, caci reușesc prin metoda transmutației biologice sa producă din tarate – bici…si sa mai si pocnească (de vitalitate).

Problema este că o mare parte a populației stă la oraș, unde nu dispune de spațiul necesar cultivării ciupercilor macroscopice. Ce ne împiedică însă să folosim varianta lor microscopică, fungii si levurile, activate prin procesul de lacto-fermentare?
Lacto-fermentarea este procedeul prin care anumite microorganisme, la o anumita temperatura și umiditate precisa, reușesc sa transforme după 5 zile o materie organica într-un complex de substanțe nutritive, gata digerate si gata de asimilat. Drăguț din partea lor, nu?
Este de fapt metoda prin care industria biochimica produce majoritatea vitaminelor, proteinelor, aminoacizilor, acizilor grași saturați/nesaturați din comerț. Avantajul este ca prin lacto-fermentare ele pot fi obținute si acasă. Cum? Foarte simplu: cu un deshidratator, o moara manuală si o iaurtieră avem la domiciliu aceleași instrumente ca cel mai mare laborator de vitamine mondial. Astfel, o familie cu trei persoane își poate procura pentru o săptămână, cu prețul unui kg de hrișcă (sau orz, grâu, etc), echivalentul nutrimentelor și vitaminele aflate într-un cos cu fructe și legume bio. Poate chiar mai mult.

Ciupercile şi Levurile – uzine de vitamine şi proteine bio-disponibile

Aceasta metoda a fost „democratizata” încă din anii 70’ de un medic german Johannes Khul, doctor in științe medicale. El a plecat de la constatarea ca după cel de-al doilea război mondial, soldați întorși de pe front care mâncaseră pâine mucegăită în tranșee, erau mai sănătoși ca cei privilegiați din spatele frontului care mâncasera pâine normală. Aceste informații au fost analizate cu meticulozitate in laboratorul sau medical si au dus peste câteva zeci de ani la realizarea unei metode de preparare prin lacto-fermentare a alimentelor, bazata pe dovezi științifice. După zeci de ani de medicina „Hipocratiana” acest medic a dedicat o lucrare acestu subiect intitulata: „Eșecul cancerului: Profilaxia și tratamentul eficient al cancerului și al altor afecțiuni cronice”, cu peste 15 reeditări in germana si franceza. A publicat de asemenea un ghid de preparare al acestui Musli lactofermentat, destinat publicului larg. Cu toate acestea, foarte rare articole despre aceasta metoda in germana, franceza, sau engleza, și nici un articol in romana.

Unicitatea acestui procedeu consta în supra-activarea proprietăților benefice ale cerealelor, cu ajutorul acestor specii de bacterii si ciuperci microscopice benefice , obținându-se deci :

1) Acid Lactic dextrogir, una din cele mai importante surse de energie ale organismului.
2) Majoritatea vitaminelor, din care Vitaminele B integral.
3) Hormoni ajutători creșterii și hormoni sexuali.
4) Substanțele antibiotice necesare homeostaziei.
5) Proteine cu biodisponibilitate integrala (excelente rezultate cu soia biologica).
6) Aminoacizii esențiali, acizi grași saturați si nesaturați .
Acest procedeu unic al lacto-fermentării este foarte dinamic, deoarece metamorfozează componentele biochimice ale cerealelor de cultura în substanțele similare celor produse de fructe și legume. Produsul final oferă substanțe nutritive de calitate, a căror preparare este complet naturală și este imediat biodisponibilă. Se facilitează digerarea alimentelor bogate în celuloză precum mazărea, ridichea, varza. Atunci când acești fermenți sunt folosiți în prepararea alimentelor mai sus menționate, prefac celuloza într-un compus facil asimilabil sucurilor digestive. Se pot combate cu succes indigestia prin adăugarea unei linguri de fulgi lacto-fermentați în timpul mesei!

Celuloza și pentosanul (xylanul din lemn, din tarate), sunt substanțe dificil digestibile de către om și chiar de către unele animale, din cauza lipsei unor diateze corespondente. Lacto-fermentarea va pre-digera însă aceste molecule, oferindu-le sub forma bio-disponibila pentru om.
Prezența lor importantă în natura (aproape 90.000 de varietăți fața de doar 1600 de bacterii), rolul lor unic în simbioza substanțelor organice, duce la concluzia că microorganismele – sau verișoarele lor uriașe – ciupercile cu rădăcina, sunt singurele calificate de natura în a sintetiza prin fermentație sau transmutație aportul necesar de vitamine, fermenți, hormoni, arome.
Găsim exemplele despre utilizarea lacto-fermentării chiar la egipteni. Papirusurile egiptene precum Eber sau HEARST, două antice lucrări medicale, conțin numeroase aplicații ale fungilor în tratamente. În Bavaria exista un proverb care spune: vrei să trăiești mult timp – mănâncă pâine mucegăită! În România si Rusia se păstrează încă tradiția lacto-fermentării legumelor pe durata lungă.
De exemplu, ciuperca Amylasa de Aspergillus este folosita în obținerii malțului în industria alcoolului. În Asia este folosita la se fabricarea cotidiana a berii pe baza amidonului de orez. Se folosește pentru prepararea semințelor de soia în sosuri şi condimente. Asiaticii folosesc anual tone din aceste proteine enzimatice pentru echilibrarea lipsei proteice a orezului. Chiar faimosul sos englezesc numit Worcestershire este preparat după o rețetă japoneza pe bază de soia pre-fermentată cu enzima Aspergillus oryzae. Randamentul fermenților din drojdii şi levuri este enorm de mult utilizat în producerea antibioticelor, precum şi a acidului citric (Aspergillus niger). O celula de levură conține pană la o mie de fermenți diferiți.
Prin aceasta fermentare a cerealelor se obține de asemenea o cantități suficienta de Acid Lactic hrănitor dextrogir în detrimentul Acidului Lactic conservant levogir. Toate micro-organismele în perioada de creștere își produc Acidul Lactic dextrogir necesar. Acest acid lactic este favorabil formării aminoacizilor, precursori ai producției de enzime.
Acidul lactic se utilizează şi la fabricarea vegetalelor murate unde împiedica dezvoltarea bacteriilor de putrefacție, permițând dezvoltarea drojdiilor şi lactobacililor. Adaosul de acid lactic la conservarea măslinelor împiedică dezvoltarea bacteriilor de putrefacție înainte de a începe fermentația lactică propriu-zisă. În panificație acidul lactic contribuie la corectarea făinurilor slabe, prin efectul pe care îl are asupra glutenului. Efectul este mai evident mai ales în cazul făinii de secară, caz în care acidul lactic îmbunătățește mult proprietățile vâsco-elastice ale aluaturilor.
Unicitatea acestui procedeu consta în supra-activarea proprietăților benefice ale cerealelor si producerea tuturor nutrimentelor necesare organismului:

1.Vitamine
Speciile de levuri precum Penicillium şi Aspergillius sunt capabile să-și sintetizeze singure toate vitaminele necesare, de aceea reușesc să se dezvolte în medii de cultură fără vitamine. Se poate observa cum ele însele îmbogățesc mediul organic pe care se reproduc, facilitând astfel digestia de către animal şi asimilarea acestor vitamine de către bacteriile solului. Aceşti fermenți produc în propriul mediul de cultură tot complexul Vitaminic B, Acid Folic, Acid p.Pantotenic, Inozitol, Vitaminele L1 şi L2, Acid paraminobenzoic(H), Vitamina C, Provitaminele A şi D3 . Aspergilles, Penicillines şi Fusaires produc în special B1. Unele Aspergilles produc pentru 100 gr tarate de grâu pana la 6 gr de vitamina B2!
În Japonia se utilizează Eremothecium Ashbyii în producerea industriala a vitaminei B2 pe cultura de tarate de ovăz. În America se obțin sute de tone de vitamina B2 cu ajutorul levurii Ashbya Gossypii, iar Ergostina (Provitamina D2) se obţine preponderent prin aceleași procedee.
Din boabele de porumb fermentat obținem vitamina B12, capabila de descompunerea proteinelor animale, (deci gurmanzilor de fripturi le recomand boabe de porumb fermentate ca garnitură).
Le Rhizopus Nigricans secreta în particular Biotina. Varietatea Penicillium produce în special Vitamina M. Putem enumera în continuare Vitamina E, Vitamina W (factor de creștere la rozătoare); L1 ,L2 și Z (factor care oprește decesul șobolanilor hrăniți doar cu proteina animala). Urmează Acizii Aninaţi ca Methionina şi Cystina. O levură naturală (varietatea Torula), creează o așa cantitate de vitamina B2, încât o coroană verde gălbui se formează în jurul mediului de cultură.

O mențiune speciala este obținerea Inozitolului.
Inozitolul este un zahar, cunoscut si ca un carbohidrat simplu , care joaca un rol vital in reacțiile chimice din organismul nostru , care sunt asociate cu producția de glucoza. Unele cercetări categorisesc inozitolul ca fiind o vitamina B.
Inozitolul este un compus organic al membranei celulare al tuturor viețuitoarelor. Inozitolul la animale este o parte a fosfolipidelor. Acestea pot fi găsite in principal in creier in plus fata de alte sisteme majore ale corpului. Inozitolul are efecte asupra transmiterii nervoase, care asista in transportul de grăsimi in tot corpul nostru. Cum am menționat si mai devreme, joaca un rol crucial in dezvoltarea adecvata a membranelor celulare. Inozitolul lucrează împreună cu celelalte componente ale grupului de vitamine B, inclusiv cu colina si cu biotina, ajuta la minimizarea agregării grăsimilor in ficat. Din cauza acestui atribut important, inozitolul este utilizat frecvent pentru a ajuta la tratarea unei varietăți de afecțiuni ale ficatului, la reducerea simptomelor diabetului, anxietății, tulburare bipolara precum si depresie, fără efectele secundare ale medicamentelor. Ajuta de asemenea la combaterea depresiei prin stimularea secreției serotoninei , un neurotransmițător vital al creierului.
Previne oboseala musculaturii gastrice. Carenta poate duce la ateroscleroza, la un nivel ridicat de colesterol, la iritabilitate si indispoziție. Consumul de cafea în cantități mari poate produce o lipsă de inozitol în organism. Inozitolul, denumit si vitamina somnului este la fel de eficient ca si somniferele.
Inozitolul este esențial pentru creșterea parului, are un efect liniștitor şi este de ajutor în reducerea colesterolului. Inozitolul îndepărtează grăsimea din ficat şi este important în sinteza lecitinei. Prin procedeul lacto-fermentării se obține Inozitol liber, mult mai biodisponibil decât cel obținut in panificația clasica, cu drojdie, lucru foarte important, întrucât alimentele care conțin Inozitol liber (legumele cu foi verzi, levurile si ciupercile vii), ne lipsesc pe timpul anotimpului friguros.

2. Hormoni
Încă din Evul Mediu găsim referințe în folosirea ciupercilor şi a levurilor în stimularea procesului de reproducere. Se folosea ciuperca Bovista Plumbea la stimularea reproducerii bovinelor, iar mistreții, cainii și ursii sunt cunoscuți gurmanzii de trufe. În perioada rutului, cerbul consumă o cantitate considerabilă de trufe din specia Elaphomyces Granulatus – Hart’s Truffle. De altfel, proprietățile afrodisiatice ale trufei sunt cunoscute și în zilele noastre, (prețul acestui sortiment de ciupercă spune multe) … și nu fără fundament, dacă se tine cont de proporția considerabilă de zinc de mycelium pe care o conțin trufele.
Învelișul ciupercilor conține cantități mari de Ergosterina (Provitamina D) care sunt transformate în hormoni feminini de către vegetale și plante.

3. Proteine
O altă proprietate surprinzătoare a ciupercilor inferioare este cea de a produce proteine și materii grase de o maniere interesantă, pe culturi simple, cu costuri reduse.
O simplă celulă de levură aerobică (varietatea Torula) are posibilitatea de se multiplica în 4 zile pana la 68.7 miliarde de celule! Aceste levuri sintetizează proteinele vegetale de 187.000 de ori mai repede decât în rumenul bovinelor. Ca fapt divers, în timpul războiului se obținea un fel de pateu cu ajutorul levurii Oidium Lactis cultivat pe cultură de zăr de lapte. Ingenios!
În comparație cu cunoscutele utilizări ale cerealelor sub formă de musli, fulgi, sucuri, etc, procedeul Lacto-fermentației dă cerealelor şi leguminoaselor precum hrișca, porumbul, orezul, secara, ovăzului sau grâului (de preferință spelta sau Triticum monococcum) proprietăți dietetice şi curative mult superioare.

4. Antibiotice
Substanțele cu proprietăți antibiotice sunt secretate în egala măsură şi de ciupercile obișnuite cu rădăcină, care le transmit la rândul lor vegetației din apropriere. De exemplu, Penicilina este produsă de către numeroase specii de ciuperci Penicillium: Penicillium Crysorgeum, P.Lanosum, P.Avelanum, P.Roseum-Citreum… Precum şi de numeroase varietăți de Aspergiloze: A.Flavius, A.Oryzae, A.Niger. Aceste ciuperci de mucegai secreta maximul de penicilina între a 4-a şi a 6-a zi de fermentare. Trebuie evidențiat ca Penicilina rămâne stabilă în sol, iar Streptomicina nu.

În raport cu aceasta modalitate naturală a obținerii antibioticilor, folosirea izolată a unei antibiotic chimic izolat în terapeutica umana cere o enormă vigilentă şi un respect sever al indicațiilor de folosire. Rațiunea acestei vigilente sta în degenerarea unor bacterii fiziologice datorita efectului soc a unei doze importante administrata izolat sau în cantități mici și repetitiv. Alte consecințe nedorite sunt multiplicarea microorganismelor rezistente antibioticilor, oprirea respirației celulare, diminuarea incapacității de apărare, apariția alergiilor, degenerarea florei intestinale, ruperea echilibrului vitaminic.
În schimb, consumarea acestui Musli Lacto-Fermentat, nu poate provoca efecte negative, datorită simbiozei între elementele componente. Senzația de sațietate este factorul natural care va împiedica un eventual supraconsum. Un singur kilogram de cereale lacto-fermentate conține între 0.6 şi 2.4 mg de Penicilina, care aduce un spor nutritiv și imunitar în același timp. Ar trebui ținut cont ca Colibacilii aflați în simbioza la animale cât și la oameni, secreta ei însuși opt varietăți de antibiotice diferite numite Colicine, active împotriva Tifosului, Difteriei, Tuberculozei şi a altor microbi patogeni. Chiar furajele însele prin aportul de plante medicinale, conțin substanțe antibiotice. Aceste substanțe sunt de fapt asimilate de la diferitele soiuri de ciuperci din proximitate, fiind stocate în frunze.
Rezumat:
La sfârșitul acestui proces de lacto-fermentare la domiciliu, veți obține deci :
1) Majoritatea vitaminelor, din care Vitaminele B integral.
2) Hormoni ajutători creșterii și hormoni sexuali.
3) Substanțele antibiotice necesare homeostaziei.
4) Proteine cu biodisponibilitate integrala (excelente rezultate cu soia biologica).
5) Aminoacizii esențiali, acizi grași saturați si nesaturați .

Consider ca este stringenta traducerea in limba romana celor doua carti scrise de Dr.Johannes Khul,, caci in afara de informatiile stiintifice si practice continute sunt validate de sute de marturii, extrem de impresionante, precum cea a fostului cancelar al Germaniei, Gerhard Schroder:
„Prea stimate Dr. Khul! Am plăcerea sa va transmit in rândurile ce urmează observațiile mele asupra efectelor dietei dvs. lacto-fermentate in diferite cazuri de cancer, asa cum mi-ați rugat sa le studiez.
Precizez de la bun inceput ca atentia mea a fost atrasa de terapia dvs. ca urmare a unui articol publicat in revista ” Reform-Rundschau” si intarita apoi de o discutie cu Eba Waerland. Aceasta doamna care dirijează de mult timp casele de sanatate Sana din Kiholm/Stockholm, nu ezita niciodată sa afirme ca terapia dvs cu alimente lacto-fermentate avea o importanta foarte mare in lupta anti-cancer.
Aceste marturii m-au determinat după putin timp, in toamna anului 1958 sa sugerez unui prieten care suferea de cancer sa înceapă de urgenta terapia dvs. Succesul miraculos obtinut de prietenul meu m-a obligat sa apreciez si mai mult metoda dvs terapeutica precum si teoria dvs asupra genezei si metabolismului cancerului.”
Al vostru devotat
Gerhard Schroder
Președintele Landului Waerland Hannovre
(Cancelar al Germaniei 1998-2005)

Pentru persoanele care nu au încă timp sa prepare acasa acest Musli lacto-fermentat, exista astăzi pe piață un produs unic, produs de o intreprindere franceza care a reușit chiar sa amelioreze lacto-fermentarea prin germinarea prealabila a cerealelor. El se numește Transit si este disponibil și în Romania
Sa aveți hrana vie.