7. Statistici și teste

By 04.05.2020 mai 6th, 2020 Opinii

Abordări statistice versus cunoștințe științifice


De când a început această serie de articole, informațiile referitoare la SARS-CoV-2 au evoluat de la o zi la alta. Așadar, sunt multe de spus și, bine că sunt izolat, căci acest fapt îmi permite să urmăresc știrile și să împărtășesc cu voi anumite cunoștințe ce vă pot ajuta să vă găsiți drumul în lupta mediatică din jurul acestui nou virus. Într-adevăr, fiecare dintre sfaturile pe care vi le dau provine din cunoștințe științifice și nu din informații de natură statistică.

Însăși ideea de bază a oricărei abordări statistice este aceea de a ignora în mod fundamental ceea ce se întâmplă la scara atomilor și moleculelor din care suntem alcătuiți. Puteți constata că, de fapt, ignoranța și nu cunoașterea este cea care ne ghidează liderii, de vreme ce auzim toată ziua pe calea undelor, că nu știm aproape nimic despre acest nou virus, iar de aici rezultă utilizarea masivă a statisticilor până când ți se face rău de toate aceste cifre raportate în fiecare seară de către aceeași persoană care face mereu aceleași gesturi și ne oferă cifrele în timp real. Vreau să vă informez că acest mod de a proceda, și anume, de a fi inundați cu cifre, dintre care cele mai multe sunt foarte incerte, este cel mai bun mod de a evita întrebările și de a vă împiedica să vedeți clar. Într-adevăr, în loc de această litanie nesfârșită și somniferă a cifrelor, s-ar putea arăta pur și simplu grafice ce arată tendințele și vor trece apoi doar câteva minute pentru a înțelege esențialul. Ce nevoie este de a se debita numere absolute către o populație a cărei singură preocupare este de a ști când poate ieși din nou afară la plimbare, fără riscul de a suporta o amendă standard.

Întrucât meseria mea de om de știință este tocmai aceea de a face cifrele să vorbească, vă pot asigura că modul de procedură ales de executiv este cel mai rău pe care-l putem imagina pentru o situație de criză. Căci o cifră este informație și informația respectivă nu are absolut nicio valoare până când este plasată într-un anumit context care îi oferă sens. Și, desigur, dacă schimbați contextul, aceleași informații vor avea un sens complet diferit.

Cifrele


De exemplu, știați că în 2018, 610.000 de oameni au murit în Franța, dintre care, jumătate în departamentul în care s-au născut (sursa INSEE). Dacă împart la 12 luni, asta înseamnă aproximativ 50.800 de decese pe lună din toate cauzele. Dacă acum ne limităm la perioada cuprinsă între 1 martie și 6 aprilie, iată numărul de decese afișate de INSEE: 76.246 în 2020, 63.686 în 2019 și 71.003 în 2018. Prin urmare, se pare că există o mortalitate mai mare în 2020 comparativ cu doi ani în urmă. Dar dacă uităm de anul în curs, vedem că între 2018 și 2019 există o diferență de 7317 de decese în aceeași perioadă, într-o perioadă în care COVID-19 nu era năprasnic în Franța. Acum, dacă comparăm anii 2020 și 2018, observăm un decalaj de doar 5.243 de morți. Deci, înainte de a vorbi despre mortalitate prin COVID-19, suntem oare siguri că am stăpânit toți factorii care afectează mortalitatea în Franța într-o perioadă relativ scurtă, cu excepția COVID-19? Efectuăm autopsii sistematice pe toți cei decedați pentru a verifica dacă virusul este încă prezent la momentul morții? Dacă mă refer la cifra anuală pentru 2018, este doar pentru că a fost publicată în octombrie 2019 și că cea din 2019 va fi cunoscută doar în octombrie 2020. Pentru a avea cifra totală de mortalitate în Franța în 2020, va trebui să așteptăm până în octombrie 2021… Dacă vrem să fim puțin serioși, ceea ce contează este mortalitatea din toate cauzele pe parcursul unui an, care ne permite să gândim într-o manieră sănătoasă și credibilă.

Dacă este să ne raportăm la Iosif Stalin, un expert în arta manipulării numerelor, acesta ne învață că, în timp ce moartea unui om este o tragedie, moartea unui milion de oameni este o statistică… Așadar, înainte de a panica o întreagă populație care nu este familiarizată cu raționamentul statistic, să așteptăm cu înțelepciune luna octombrie 2021 pentru a afla dacă a meritat într-adevăr, să izolăm orbește întreaga populație franceză, să golim spitalele de toți pacienții fără COVID-19 și să aruncăm Franța într-o recesiune economică la o scară fără precedent în istoria celei de-a cincea republici. Personal am mari îndoieli și cred că toate aceste cifre nu înseamnă absolut nimic și că deciziile luate au o natură total irațională, deoarece sunt dictate de frică și nu de cunoștințele științifice care ajută la păstrarea capului pe umeri.

Virusuri pentru a evolua


Datorită științei acumulate despre virusuri, știm că acestea sunt acolo pentru a ne face să evoluăm și nu pentru a ne omorî, că putem încetini evoluția acestora în membranele mucoase consumând glucani pe care îi găsim din abundență în orice miceliu, că asocierea dintre apă și săpun este suficientă pentru a le inactiva total și că, dacă nu reușesc să se lege cu receptorul de celule ACE2, nu există absolut niciun risc. Și chiar dacă reușesc să se lege, vor trebui totuși să scape de sistemul nostru imunitar pentru a-și trimite racheta către membranele celulare. Prin urmare, bunul simț ne spune că avem o mulțime de mijloace de protecție pentru a ne deplasa și a lucra liber, așa cum am făcut în epidemiile anterioare și că este suficient să triem pur și simplu persoanele infectate, persoanele cu risc și restul populației. Desigur, acest tip de triaj presupune că suntem capabili să testăm sistematic la scară națională cu examinarea atentă a istoricului medical și că avem măști FFP2 pentru a proteja toate persoanele care pot fi în contact cu persoane care sunt infectate în mod real (simptome) sau potențial infectate (purtători sănătoși). Aș aminti aici că prima epidemie de amploare mondială legată de coronavirusuri datează din 2003 și că, prin urmare, am avut 17 ani în care ne puteam pregăti pentru a face față unei alte epidemii virale de același gen. Prin urmare, lipsa de pregătire actuală nu numai că este inacceptabilă, ci este chiar criminală.

Aceasta mă face să vorbesc despre testele de depistare și să clarific anumite aspecte. De fapt, nu numai că nu erau disponibile nici un fel de stocuri de măști pentru a combate eficient răspândirea virală, dar orice test biologic presupune utilizarea de reactivi chimici care în timp de criză devin la fel de prețioși ca și aurul ori diamantele. Cu toate acestea, cea care ne aruncă în actuala criză este incapacitatea noastră (din cauza lipsei de anticipare și nu a cunoștințelor) de a testa întreaga Franță, căci este imposibil de a face triaj pe scară largă. Cu toate acestea, am văzut deja că fugim după gelul hidro-alcoolic, un produs chimic al cărui preț de vânzare poate fi extrem de volatil. Amintiți-vă că, la origine, gelurile hidro-alcoolice au fost create la începutul anilor ’90 de către farmaciștii William Griffiths și Didier Pittet, cu scopul de a combate infecțiile nosocomiale din spitale. Nu s-a intenționat niciodată ca această substanță chimică să fie utilizată pentru populația generală din motivul întemeiat că amestecul apă-săpun este complet eficient și că nu locuim într-o casă în care se întâlnesc un număr mare de patologii virale și bacteriene. Prin urmare, gelul hidro-alcoolic nu este un produs strategic și nu va fi niciodată, ceea ce nu este cazul pentru substanțele chimice care permit transcrierea inversă a polimerazei în lanț (RT-PCR) pentru a depista prezența ARN-ului viral din prelevările nazale.

De asemenea, ar fi fost necesar să se facă stocuri încă din 2003 și să se impună industriașilor noștri să fabrice acești reactivi pe solul francez și într-un mod masiv în cazul unei epidemii virale. Nu am făcut-o bineînțeles, iar guvernul s-a dus acum la cerșit către țări ce au infrastructura necesară pentru producerea acestor substanțe chimice. Dar chiar și acolo, costul de producție pentru aceste produse este exorbitant, deoarece sunt produse de înaltă tehnologie. Chiar și un reactiv ce se găsește din abundență, cum ar fi apa, este problematic, deoarece această apă trebuie să fie complet lipsită de fragmente de ARN, molecule care au o afinitate foarte puternică pentru apă. Cea mai mică urmă de ARN din apă și testul este compromis. În ceea ce privește testele serologice ce testează prezența anticorpilor în sânge, trebuie să așteptăm, deoarece virusul este nou și este necesară o întreagă baterie de teste preliminare pentru a valida metoda de depistare.

Și apoi rămâne problema purtătorilor sănătoși ai virusului. Și aici ne dăm seama de lipsa evidentă de voință din partea liderilor și a consilierilor științifici ai acestora pentru a înfrunta cu adevărat problema. Nu trebuie să fii prea inteligent pentru a înțelege că, dacă o persoană este infectată dar nu are simptome, sistemul său imunitar este în mod evident alert și că acest lucru lasă urme în sânge. În special, există o proteină numită „C-reactivă” (CRP) care la un adult sănătos circulă în sânge cu un conținut mai mic de 3 mg / L. În caz de inflamație legată de o infecție, nivelul acestei proteine ​​CRP poate fi înmulțit până la 10.000 de ori, până la 500 mg / L. Determinarea proteinei CRP în sânge a fost practicată în toate laboratoarele de biologie medicală de zeci de ani și ar putea permite screeningul rapid între persoanele sănătoase care nu trebuie să fie izolate și persoanele ce prezintă inflamații și care sunt fie purtători ai virusului, fie aflate în risc în cazul unei infecții și care trebuie să fie monitorizate sau izolate.

O dată în plus, în loc să se efectueze un test simplu, fiabil și ieftin la scară largă, se preferă utilizarea de teste complexe, nesigure și foarte scumpe. Acest lucru arată încă o dată că vor să ne facă să credem că suntem total neputincioși în fața SARS-CoV-2, atunci când acest lucru nu este adevărat. Există lucruri care pot fi făcute și care nu sunt făcute, pentru că, probabil, medicina noastră modernă se află într-o stare de dependență totală de tehnologia înaltă, indiferent dacă este vorba de prevenire, depistare și tratament prin substanțe chimice enorm de scumpe. Următorul articol va fi despre ceea ce se întâmplă într-o celulă atunci când este infectată cu SARS-CoV-2, ceea ce ne va permite să vedem mai clar în ceea ce privește medicamentele și vaccinurile.

Autor: Prof. dr. Marc HENRY
Sursa: Statistiques et tests