Prăjitura cu cireșe

Aviz amatorilor de cofeturi din magazine. După citirea acestui articol, singura prăjitură pe care o veți mai servi va fi mămăliga cu căpșuni.

1) Istoria aluatului

Pentru a obține făina, boabele de grâu au fost „îmbălsămate” într-un fungicid înainte de a fi însămânțate.
Pe perioada dezvoltării spicului, se aplică între 2 – 6 tratamente cu pesticide în funcție de starea terenului și de sezonul culturii.
Urmează un tratament cu hormoni care scurtează spicul pentru a nu se rupe sub greutatea artificială a boabelor.

Bineînțeles avem îngrășămintele de rigoare: 240 kg de azot, 100 kg de fosfor și 100 kg de potasiu la hectar.
Grâul recoltat este depus în siloz după recoltă, unde boabele sunt afumate cu tetraclorură de carbon și bisulfit de carbon, apoi stropite cu chlorpyriphos-methyl.
Pentru măcinare, făina este tratată cu clorură de nitrosyl, acid ascorbic, faină de păstăi, gluten și enzime amilaze.

Apa folosită conține următoarele elemente: http://www.referatele.com/referate/chimie/online7/Poluarea-apei–cauze–clasificare-poluanti–consecinte–protectie-referatele-com.php

Următoarea etapă este dospirea aluatului. Drojdia chimică este tratată cu silicat de calciu și amidonul este înălbit cu permanganat de potasiu. Cum nu există aluat fără materii grase hidrogenate, acestea trebuie și ele tratate cu un antioxidant de genul hidroxytoluen butylé (BHT) și un emulsifiant de tip lecitina.

2) Istoria cremei

a) Ouăle provin dintr-o crescătorie industrială unde găinile sunt crescute cu granule conținând:
– antioxidanţi (E300 si E311)
– arome
– emulsifianți: alginat de calciu
– conservanți: acid formic
– coloranți: capsantina
– agenţi lianţi: lignosulfat
– antibiotice, în special anticoccidiene
– un stimulator de gust: glutamat de sodiu, pentru a face comestibil cocktailul.
– înainte de uscare, sunt tratare cu emulsifianți, agenți activi de suprafață precum acidul colic și o enzima pentru eliminarea zaharului alb.

b) Laptele provine dintr-o crescătorie industrială unde vacile au nutrețul abundent garnisit cu produse chimice:
– antibiotice : flavofosfolipol (F712) sau monensinsodiumul (F714)
– antioxidanţi : ascorbat de sodiu (F301), alfatocoferolul de sinteză (F307), buthilhidroxitoluenul (F321) sau ethoxiquina (E324)
– emulsifianti : algitatul de propyleneglycol (F405) sau polietilen-glicol (F496)
– conservanţi: acid acetic, acid tartric (E334), acid propionic (F280) și derivaţii săi (F281 și E284)
– compuşi azotaţi chimici: uree (F801) sau diuredoisobutanul (F803)
– agenţi lianţi : stearat de sodiu
– coloranţi: F131 sau F142
– stimulatori de gust – omniprezentul glutamat de sodiu.

c) Uleiul a fost:
– extras cu solvenți precum acetona
– rafinat cu acid sulfuric
– spălat cu aburi
– neutralizat cu soda caustică
– decolorat cu bioxid de clor sau cu bicromat de potasiu (alergen care provoacă dermatite de contact)
– dezodorizat la 160°C cu clorura de zinc
– recolorate cu curcumina

Prăjiturii cu cireșe, odată fabricată, i se adaugă arome și stabilizatori precum acid alginic (E400).

3) Istoricul cireșelor

Cireșele au primit, în funcție de sezon, între 10 și 40 de tratamente:
– decolorate cu anhidrid sulfuros
– recolorate uniform cu acid carminic sau eritrozina (E127)
– sunt îmbăiate într-o saramură care conține sulfat de aluminiu și un conservant, sorbatul de potasiu (E202)

Înainte de a fi comercializate sunt îmbălsămate cu un zahăr de sfeclă. Aceasta sfeclă și-a primit la rândul ei porția de pesticide și îngrășăminte. Enumăr mai jos doar substanțele folosite la extragerea zahărului:

Zahărul respectiv este extras prin:
– amestecat cu lapte de var la 105° C și anhidrid sulfuros
– decolorat cu sulfoxilat de sodiu
– rafinat cu norita și alcool izopropanol
– colorat cu E131 – albastru patent V

Toată atenția producătorului și comerciantului este durata de conservare pe piață a produsului respectiv. Tratamentele aplicate în acest sens duc însă la deteriorarea drastică a gustului. Apare obligatoriu nevoia de a adăuga un parfum artificial alimentar. Ori recreerea sintetica a gustului și mirosului cu ajutorul unor elemente artificiale din chimia petrolului se obține cu prețuri infime. Această tehnică se aplica pentru toate fructele de sezon: căpșuni, ananas, zmeură, mere, etc…

Un parfum artificial de cireșe este obținut cu ajutorul acestor molecule sintetice (racematuri cu stereochimia inversata) precum zaharul nostru rafinat.
Lista este la fel de morbidă și nici n-o mai traduc toată că mi se face rău:
– acetat etilic
– Acetil Metil Carbinol
– butyrate isomil
– caproate d’ethyle
– caprylate d’isoamyle
– caprate d’ethyle
– butyrate de terpenyle
– geraniol
– butyrate de geranyl – acetylacetate d’ethyle
– heptanoate d’ethyle
– aldéhyde benzoique
– aldéhyde p-toluique
– vanilline
– esenta artificiala de amande amare SAP
– esenta artificiala de scortisoara Bourbon
– esenta artificiala de scortisoara Ceylan
– essence de lie de vin ..

Am socotit așa lejer că se depășesc 1000 de molecule chimice diferite în fiecare prăjitură din SuperMarket. Dar intestinul nostru este ca o imprimantă care știe să citească și să imprime doar 10-20 de molecule odată. Ce se întâmplă când o bombardam cu 1000? Se întâmplă ca nu mai scrie nici un cuvânt corect…
Pentru înțelegerea consecințelor provocate de aceste substanțe „extraterestre” în alimentația contemporană, se cuvin niște lămuriri.
Aceste „jdemii” de substanțe chimice sunt testate si omologate SEPARAT! Nimeni la nivelul autorităților (in)competente nu vrea să țină cont de efectul sinergic care rezultă din cele N combinații chimice ale acestor substanțe. La doar 20 de chimicale avem mii de combinații posibile cu reacții NETESTATE de „protecția consumatorului” (care ne protejează să nu aflăm ce mâncăm!) .
Ce se întâmplă cu 500 de chimicale la o masă? Vă spun eu: Apare efectul cockteil Molotov!
Dați o tura prin spitale și priviți coada non-stop din farmacii… Aveți răspunsul.

Subiectul este vast și soluția pare complicată. Pentru a nu o lua razna la aflarea acestor informații, vă propun o metodă simplă:

MÂNCAȚI CE MÂNCA BUNICA!