Prăjiturica de la Market

By 30.11.2018Nutriție

Aviz amatorilor de cofeturi din SuperMarketuri;
după citirea acestui articol, singura prăjitură pe care o veți mai servi va fi mămăliga cu zmeură.

1) Istoria aluatului
Pentru a obține faina, boabele de grâu au fost îmbălsămate într-un fungicid înainte de a fi însămânțate.
Pe perioada dezvoltării spicului, se aplica intre 2 si 6 tratamente cu pesticide in funcție de starea terenului si de sezonul culturii.
Urmează un tratament cu hormoni care scurtează spicul pentru a nu se rupe sub greutatea artificiala a boabelor.a
Bineînțeles avem îngrășămintele de rigoare : 240 kg de azot, 100 kg de fosfor si 100 kg de potasiu la hectar.

Grâul recoltat este depus in siloz după recolta, unde boabele sunt afumate cu Tetraclorura de carbon si bisulfit de carbon, apoi stropite cu chlorpyriphos-méthyl.
Pentru măcinare, faina este tratata cu clorura de nitrosyl, acide ascorbic, faina de păstăi, gluten si enzime amilaze.

Apa folosita conține următoarele elemente: http://www.referatele.com/…/Poluarea-apei—cauze–clasific…

Următoarea etapa este dospirea aluatului. Drojdia chimica este tratata cu silicat de calciu si amidonul este înălbit cu permanganat de potasiu. Cum nu exista aluat fără materii grase hidrogenate, acestea trebuie si ele tratate cu un antioxidant de genul hidroxytoluen butylé (BHT) si un emulsifiant de tip lecitina.

2) Istoria cremei. Crema pe care vor fi ornate cireșele se fabrica din oua, lapte si ulei.

A) Ouăle provin dintr-un crescătorie industriala unde găinile sunt crescute cu granule conținând :

– antioxidanţi (E300 si E311),
– arome,
– emulsifianti: alginat de calciu,
– conservatori: acid formic
– coloranți: capsantina
– agenţi lianţi: lignosulfat
– antibiotice, in special anticoccidiene
– un stimulator de gust: glutamat de sodiu, pentru a face comestibila cocktailul. 
– înainte de uscare , sunt tratare cu emulsifianti, agenți activi de suprafață precum acidul colic si o enzima pentru eliminarea zaharului alb.

Laptele provine dintr-o crescătorie industriala unde vacile au nutrețul abundent garnisit in produse chimice:
– antibiotice : flavofosfolipol (F712) sau monensinsodiumul (F714)
– antioxidanţi : ascorbat de sodiu (F301), alfatocoferolul de sinteză (F307), buthilhidroxitoluenul (F321) ou ethoxiquina (E324),
– emulsifianti : algitatul de propyleneglycol (F405) ou polietilen-glicol (F496),
– conservanţi: acide acetic, acide tartric (E334), acide propionic (F280) si derivaţii sai (F281 si E284).
– compuşi azotaţi chimici: uree (F801) ou diuredoisobutanul (F803),
– agenţi lianţi : stearat de sodiu,
– coloranţi: F131 ou F142
– stimulatori de gust – omniprezentul glutamat de sodiu.

C) Uleiul :

– a fost extras cu solvenți precum acetona
– rafinat cu acid sulfuric
– spălat cu aburi
– neutralizat cu soda caustica
– decolorat cu bioxid de clor sau cu bicromat de potasiu (alergen care provoacă dermatite de contact) 
– dezodorizate la 160°C cu clorura de zinc.
– recolorate cu curcumina

Prăjiturica cu cireșe, odată fabricata, i se adaugă arome si stabilizanți precum acid alginic (E400)

3) Itinerarul cireșelor .
Cireșele au primit, in funcție de sezon, intre 10 si 40 de tratamente:

– decolorate cu anhidrid sulfuros
– recolorate uniform cu acid carminic sau eritrozina (127) 
– sunt îmbăiate într-o saramura care conține sulfat de aluminiu.
– un conservant – sorbatul de potasiu (202)

Înainte de a fi comercializate sunt îmbălsămate cu un zahar de sfecla. Aceasta sfecla si-a primit la rândul ei porția de pesticide si îngrășăminte. Enumăr mai jos doar substanțele folosite la extragerea zaharului:

Zaharul respectiv este extras prin
– amestecat cu lapte de var la 105° C si anhidrid sulfuros.
– decolorat cu sulfoxilat de sodiu
– rafinata cu norita si alcool izopropanol
– colorat cu E131 – Albastru patent V

Toată atenția producătorului si comerciantului este durata de conservare pe piață a produsului respectiv. Tratamentele aplicate in agest sens duc însă la deteriorarea drastica a gustului . Apare obligatoriu nevoia de a adăuga un parfum artificial alimentar. Ori recreerea sintetica a gustului si mirosului cu ajutorul unor elemente artificiale din chimia petrolului , se obține cu preturi infime. Aceasta tehnica se aplica pentru toate fructele de sezon : căpșuni, ananas, zmeura, miere, etc…

Un Parfum artificial de cireșe este obținut cu ajutorul acestor molecule sintetice ( racematuri cu stereochimia inversata) precum zaharul nostru rafinat. 
Lista este la fel de morbida, si nici n-o mai traduc ca mi se face rau :

– acetat etilic
– Acetil Metil Carbinol
– butyrate isomil
– caproate d’ethyle 
– caprylate d’isoamyle
– caprate d’ethyle
– butyrate de terpenyle
– geraniol
– butyrate de geranyl – acetylacetate d’ethyle
– heptanoate d’ethyle
– aldéhyde benzoique
– aldéhyde p-toluique
– vanilline
– esenta artificiala de amande amare SAP
– esenta artificiala de scortisoara Bourbon
– esenta artificiala de scortisoara Ceylan
– essence de lie de vin ..

Am socotit asa lejer ca se depășesc 1000 de molecule chimice diferite in fiecare prăjitura din SuperMarket. Dar intestinul nostru este ca o imprimanta care știe sa citească si sa imprime doar 10-20 de molecule odată. Ce se întâmplă când o bombardam cu 1000? Se întâmplă ca nu mai scrie nici un cuvânt corect…
Pentru înțelegerea consecințelor provocate de aceste substanțe „extraterestre” in alimentația contemporană, se cuvin niște lămuriri.
Aceste „sdemii” de substanțe chimice sunt testate si omologate SEPARAT ! Nimeni la nivelul autorităților (in)competente nu vrea sa tina cont de efectul sinergic care rezulta din cele N combinații chimice ale acestor substanțe. La doar 20 de chimicale avem mii de combinații posibile cu reacții NETESTATE de „protecția consumatorului” (care ne protejează sa nu afle aflam ce mâncăm.) 
Ce se întâmplă cu 500 de chimicale la o masa ? Va spun eu: Apare efectul cockteil Molotov !
Dați o tura prin spitale si priviți coada non-stop din farmacii…Aveți răspunsul

Subiectul este vast si soluția pare complicata.Eu am sa va propun o metoda simpla:
MÂNCAȚI CE MANCA BUNICA .

 

Leave a Reply